Amintiri
cu vechea noastra casa ma inunda in suflet uneori. Aveam
o pravalie in care nu am intrat decat la demolare in sala de vanzare. Am avut o
chiriasa, profesoara de limba rusa, doamna Filipescu Claudia a carei poza dainuie in cimitir impreuna cu
sotul domniei sale pe care nu l-am cunoscut. Ce fotografi erau si pentru imagini de la morminte si in Tulcea!!!
Am vazut dupa 1969 cand a murit ce insemna ca pravalia sa fie locuita de Bau! A intrat apoi in paragina! Mi-au zis ca mic fiind venea si imi zicea "Bau" si Bau i-a
ramas numele… A vrut mult sa ma invete limba rusa dar degeaba. Am regretat la doctorat deoarece in rusa exista un imens tezaur catinologic am stat extraterestru intr-un imens targ de plante medicinale tezaurul din Siberiei in zona Altai... dar era minunat sa ascult basmele ei...
Pe
latura dinspre strada a casei erau trei incaperi cu geam in care se vedea in care erau depozitate vechituri si tarziu am aflat la ca o panza de ceva dimensiuni pictase si viitorul mare pictor Alexandru Ciucurencu. Mama lui
era spalatoreasa si la inceput de secol venea cu copilasul si acesta a stiut sa
beneficieze de patima bunicii mele cu posibilitati ca fiica de negustor
instarit. Erau trei frati negustori si au scapat de stramutare in vremi de razbunare dupa razboaiele balcanice la noi fiind bunicul cap de
familie roman cu soata bulgaroaica viceversa erau starmutati. Au venit macedoneni in
loc de bulgari si acestia fii stancariilor au fost prada usoara sa ingroase randurile
celor care voiau puterea si de aceea multi au suferit mai tarziu cu domicilii fortate si
inchisoare cand cei ai lor au gustat din licoarea amara a inferangerii
stapanilor lor. Oare de unde imi e cunoscuta traba asta?
Unul
fratii Sotiresti au avut sotia frumoasa bolnava de TBC, era ca acuma: cei cu
bani credeau ca IL cumpara pe Dumnezeu si avizii, ademeneau pre unii poatechiar crezand in leacuri si astfel bogatii mergeau in sanatorii scumpe.
Filica acea femeie frumoasa a avut doi baieti unul
ajuns general si altul mare specialist in ce va sa devina IT-ul de astazi!
Portretele sunt ale stramoasei mele
Ea
a murit si sotul s-a recasatorit. Generalul a fost la noi si eu eram foarte
mandru ca avea in anii 70 un Plaimouth care se vedea din strada prin gardul
nostru verde cu sipci!!Tot
de incaperile cu vechituri imi amintesc de pisicile mereu una nu droaie care mai intrau prin
casa mai ales la soba cu coloane facuta de un meserias evreu in care eu coceam
cartofi iarna si ele de prelingeau fericite ca nu era fierbinte dar era calda! Le
admiram cum pe gardurile solide gaseau primavara portiuni uscate pe grinzi
verticale si se lafaiau pe pat urcat la soare. Cand fatau magazia cu vechituri
se vede ca era locul ascuns unde tineau puii. Am avut o teleenciclopedie vie.
Cand au montat televizorul Temp 6 era pe un scaun afara ca sa sesizeze
corectitudinea fixarii antenei, prima banda sonora emisa era aceasta care asa
ma bucur ca a supravietuit criminalilor anticultura…
Pisica
iesea cu botul nu stiu cum amenajat ca sa nu raneasca botul de blana fara ochi
care ca asa seamana toate vietatile Domnului Dumnezeu sau ale lui Darwin sau
ale necuratilor… cu ceva unic… la fel cum price femela are instincte noi scrise
undeva in gene poate. Pe un loc uscat ca de obicei iarna abia pleca ii aducea
pe toti aliniati sa ajunga democratic ca sa vorbim mizerii ca acum la tata! Se
lingea cu ravna si curata se intindea neinvatata de nime sa manance toti puii !!
Apoi se retragea ca soarele sa incalzeasca si sa intareasca micile fiinte care
ghiftuite mai ales de la primele tate sa faca ceva zgomote exact ca ale noilor
sau de curand nascuti din toata lumea adevarata nu chinuita de modernistii de
azi. Demolarea adistrus si animalele care aveau stapani oameni nu canalii care
sa le castreze si bata ca sa stea slus… Asta e raul domina si déjà a juns cu
betoane cu mila asta inumana ingrozitoare… Asa sa le ajute Dumnezeu la ctitorii
cu voie si fara voie a ce e azi cu un sihgur zeu nu Dumnezeu, banul!
Am avut si mai multi caini, inul Pik omorat de cineva cu otrava, am vazut atunci acel animal drag rapus de aceasta perfidie... Am avut si pe Rex o catea luata de la Casa Austriei din Tulcea de la o prietena a mamei sotia domnulu Remus agronom care statea acolo... Era rea, latratul il auzeam de sus de la D-uri primul sir de blocuri dinspre oras unde aveam sa ajung si eu la A uri dupa demolare... Era asa de rea, cans scapa din lant era jale.. A avut 11 catei odata si cred ca selecta din ei, ultimul in faza de burdif cum le zic eu a scapat pe strada si l-au luat niste rromi, nuy stiu daca scapa Rex si ii ajungea ce era cu ei. Poate de aceea imi place serialul Rex de acum!
